Cum să pui suflet într-un apartament de închiriat
Îți spun sincer că la început mi-a fost mai greu să cred în acest proiect, mi se întâmplă rar, dar iată că se întâmplă. Nu neaapărat pentru că nu-l puteam vedea finalizat, acest mic apartament de 38 de metri pătrați, care fusese batjocorit, ci pentru că știam că în momentul în care zic da, urmează să mă implic până peste cap, nu doar ca designer, dar și co-proprietar. După două luni și două vizionări m-am lăsat convinsă, așa că ne-am apucat de treabă, doar urma să transformăm în totalitate un apartament, cu gândul de a-l închiria pe termen lung și de a crea o nișă în piața imobiliară actuală – proprietarii care își respectă chiriașii.
Am început ca la carte, cu concept, planuri, randări, buget și vizite în magazine de bricolaj, mobilier și decorațiuni. Apartamentul de două camere se află pe bulevardul Iuliu Maniu, chiar peste stradă de intrarea în Politehnică, așa că tematica amenajării a venit cumva de la sine: un stil contemporan cu influențe nordice, un spațiu cald, viu și colorat, pe care orice student să-l poată numi acasă.
Prima dată a fost nevoie să refacem pereții, să schimbăm instalația sanitară, apoi să venim cu finisaje noi, să salvăm ușile vechi din ’73, să înlocuim fereastra de la bucătărie, să vopsim caloriferele vechi, iar la final să montăm parchetul nou, ce înlocuia mocheta găsită inițial. În acest stadiu apartamentul era ca o coală albă de hârtie, gata pentru a căpăta o personalitate nouă.
Dormitorul fiind micuț, am concentrat întreg spațiul de depozitare în holul mic dinspre baie, cât și în living, unde am adaptat un sistem IKEA, pe un perete întreg și l-am camuflat cu draperii albe, mate. Apoi a venit canapeaua extensibilă, comodă și ca pat, în caz că cineva va folosi livingul pe post de cameră personală, coffee table-ul nordic combinat cu covorașul tip preș, din aceeași poveste, biroul și comoda tv cu etajere. Când ai un fundal neutru, lași loc de joacă imaginației viitorilor chiriași, însă nu m-a lasat inima să nu adaug măcar o pată de culoare: draperiile turcoaz, unisex de altfel. 🙂
Dormitorul a avut povestea sa separată și încă una care ne e tare dragă. Atât eu, cât și prietenul meu implicat în proiect, iubim lemnul și ne-am gândit că ne-am dori să dăm mai departe măcar o mică parte din farmecul său. Din acest motiv mobilierul și decorațiunile sunt alese într-un stil nordic mai rustic.
Am adoptat acest proiect, pe care l-am urât și l-am iubit în același timp, ca și cum ar fi viitoarea noastră casă. Nu ne-am gândit niciun moment că nu contează detaliile, că îl facem rapid ca să scăpăm de el, că luăm numai piese de mobilier ieftine, că doar așa se face la noi, NU, nicidecum. E adevărat că am avut un buget maxim stabilit dinainte, nerealist de mic în lumea amenajărilor interioare, pe care l-am atins și chiar depășit ușor, dar nu am regretat nicio secundă, știind că iese ceva funcțional, dar și estetic, unde viitorii chiriași, oricine ar fi ei, se vor bucura probabil la fel de mult ca noi.
Baia e mică, dar practică. Sunt adepta băilor cât mai decongestionate, așa că nu voi pune faianță acolo unde nu e cazul. Am optat pentru cabină de duș din motive de spațiu, dar și din raționamentul că majoritatea tinerilor preferă dușul în detrimentul căzii. Când nu-ți cunoști beneficiarul per se, ți-l imaginezi. 😉
Bucătăria a fost cu adevărat o provocare. Având lățimea de 1,55 metri a trebuit să luăm în calcul atât mobilierul, spațiul de lucru pe blat (de aceea am ales o plită mai mică, cu doar două ochiuri), deschiderea cuptorului, masa pliabilă, apometrele existente și, nu în ultimul rând, traiectoria ușii. Totodată trebuia ținut cont ca bucătăria să nu pară înghesuită sau neprimitoare, așa că am ales să renunțăm la uzualele corpuri de depozitare suspendate și să le înlocuim cu polițe. Corpurile de iluminat tematice le-am făcut noi dintr-o strecurătoare și o răzătoare, întrucât am vrut să-i dăm astfel spațiului o notă cât mai personală.
Din motive de spațiu, frigiderul a trebuit mutat pe hol, situație nu tocmai ideală, dar care respectă în continuare normele unei bucătării ca la carte, despre care o să povestesc mai amănunțit cu altă ocazie. 🙂
Per total amenajarea a durat aproximativ două luni jumătate și s-a ridicat la bugetul total de 6.300 euro. Nerealist pentru unii e adevărat, ținând cont că absolut totul e nou, dar în asta a constat provocarea, iar noi suntem fericiți că am reușit s-o finalizăm cu succes.
Vezi întreaga galerie foto Cristian Butuc Photography: aici.
No Comments